{"id":326,"date":"2019-11-29T18:50:30","date_gmt":"2019-11-29T16:50:30","guid":{"rendered":"https:\/\/primariablejoi.ro\/primarie_blejoi\/?p=326"},"modified":"2020-02-17T16:58:43","modified_gmt":"2020-02-17T14:58:43","slug":"constantin-dimitrescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/primariablejoi.ro\/primarie_blejoi\/2019\/11\/29\/constantin-dimitrescu\/","title":{"rendered":"Constantin Dimitrescu"},"content":{"rendered":"\n
\n
<\/div>\n\n\n\n
\n

\u00centemeietorul cvartetului de coarde<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/figure>\n\n\n\n

A v\u0103zut lumina zilei \u00een data de 7 martie 1847, \u00een satul\nStr\u00e2mbeni-Blejoi (a\u015fezare care prin amplasament corespunde cu nordul actualului\nsat Blejoi), \u201esub dealul Viile S\u00e2rbilor, pe lunca larg\u0103 a Teleajenului\u201d. \u00cen\nacest s\u0103tuc a \u00eenv\u0103\u0163at buchea c\u0103r\u0163ii \u015fi tot aici a deprins pentru \u00eenceput\nc\u00e2ntarea religioas\u0103 la bisericu\u0163a de lemn folosit\u0103 ca metoh al mitropoliei.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen vara anului 1860, Constantin DIMITRESCU, sprijinit de p\u0103rin\u0163i,\nob\u0163ine o burs\u0103 la Institutul Corpului Vocal \u015fi Instrumental din Bucure\u015fti,\ncondus pe atunci de Grigore MANCIU, profesor de muzic\u0103 vocal\u0103 \u015fi dirijor al\nbisericii de la \u201eCurtea Veche\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Aici \u00eencepe s\u0103 studieze violoncelul, beneficiind de \u00eendrumarea\ncunoscutului compozitor, violonist \u015fi violoncelist Alexandru FLECHTENMACHER,\ncea mai proeminent\u0103 personalitate muzical\u0103 a timpului.<\/p>\n\n\n\n

La v\u00e2rsta de 22 de ani, Constantin DIMITRESCU sus\u0163ine primul s\u0103u\nconcert, demonstr\u00e2nd talent \u015fi o iscusin\u0163\u0103 care promiteau. <\/p>\n\n\n\n

\u00cen 1870, intr\u0103 prin concurs la Conservatorul din Paris, reu\u015find primul\ndin 24 de concuren\u0163i. Studiaz\u0103 aici cu renumitul compozitor \u015fi violoncelist\nAuguste FRANCHOME, care, dup\u0103 un an, \u00eei propune rolul de prim-violoncelist \u00een\norchestra din Paris. Constantin DIMITRESCU refuz\u0103 oferta \u015fi se \u00eentoarce acas\u0103.\nLa Bucure\u015fti, g\u0103se\u015fte catedra de violoncel desfiin\u0163at\u0103 \u015fi accept\u0103 propunerea\nlui Eduard WACHMANN, devenind prim-violoncelist al orchestrei Teatrului cel\nMare din Bucure\u015fti (viitorul Teatru Na\u0163ional). Concomitent, \u00eempreun\u0103 cu fra\u0163ii WIEST\n(vioar\u0103) \u015fi REITH (viol\u0103), d\u0103 primele concerte ale unei forma\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti de\ncvartet (octombrie 1870).<\/p>\n\n\n\n

Doi ani mai t\u00e2rziu, se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 catedra de violoncel \u015fi Constantin\nDIMITRESCU o ob\u0163ine prin concurs, de\u0163in\u00e2nd-o p\u00e2n\u0103 \u00een 1916, c\u00e2nd se pensioneaz\u0103.\n\u00cen cei peste 40 de ani de activitate didactic\u0103, Constantin DIMITRESCU a\npreg\u0103tit numeroase serii de studen\u0163i la catedra de violoncel, printre cei mai\nstr\u0103luci\u0163i elevi ai s\u0103i remarc\u00e2ndu-se marele muzician George GEORGESCU. De\nasemenea, a condus ca dirijor Societatea Simfonic\u0103 \u201eBuciumul\u201d \u015fi a fost \u015fef de\norchestr\u0103 al Teatrului Na\u0163ional.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen tezaurul muzicii na\u0163ionale, o pies\u0103 de rezisten\u0163\u0103 este \u201eDansul\n\u0163\u0103r\u0103nesc\u201d, compozi\u0163ie de excep\u0163ie prin modul de valorificare a c\u00e2ntecului\npopular rom\u00e2nesc, melodia care de altfel serve\u015fte \u015fi drept tem\u0103 a ceasului\nelectronic din centrul municipiului Ploie\u015fti (1988).<\/p>\n\n\n