Prezentare
Comuna Blejoi

Comuna Blejoi este una din cele mai importante localităţi din Judeţul Prahova, cu un remarcabil potenţial de dezvoltare economică, avantajat şi de poziţionarea sa pe Coridorul IV Pan European, la aproximativ 65 km de Capitala ţării - Bucureşti, şi în imediata vecinătate a Municipiului Ploieşti. Conform statisticilor din ultimii ani, localitatea înregistrează un ritm alert de dezvoltare imobiliară. Tot în Blejoi funcţionează şi cea mai mare platformă comercială tip mall din Regiunea Muntenia.

Are acces rutier direct pe DN 1 (E 60), A 3, DN 1A, DN 1B şi la linia de cale ferată Ploieşti - Măneciu. Alte facilităţi: 10 km până la cel mai important nod feroviar din România şi 40 km faţă de Aeroportul Internaţional “Henri Coandă”.

 

Comuna Blejoi se situează la 45° latitudine nordică şi 26° longitudine estică, cu o altitudine de 180 m faţa de nivelul mării. Din punct de vedere al fenomenelor meteorologice, localitatea se încadrează la climă temperat-continentală, cu o temperatură medie anuală între 9 şi 11 grade Celsius şi cu precipitaţii ce se înscriu până la 600 mm/an. Are o suprafaţă totală de 2.017,54 ha, din care terenurile agricole reprezintă circa 60%.

În conformitate cu datele ultimului recensământ (2011), populaţia comunei numără 8.561 de locuitori, marea majoritate creştini ortodocşi.
Principalele structuri ale administraţiei locale sunt instituţia Primarului (Primar şi Viceprimar) şi Consiliul Local, format din 15 membri.
Comuna Blejoi este membră a Asociaţiei Comunelor din România (ACoR).

Date generale
- Coordonate GPS: 45° latitudine nordică şi 26°02’ longitudine estică
- Atestare documentară: 1486
- Sate componente: Ţânţăreni, Ploieştiori, Blejoi (reşedinţa comunei)
- Structură etnică: 96,36% români
- Structură confesională: 95,17% creştin-ortodox
- Prefix: +4 0244
- Cod poştal: 107070

Stema comunei
Un scut de culoare albastră, tăiat de un brâu undat de culoare argintie, întrerupt la mijloc; în cartierul superior se află o pană de aur, iar în cel inferior - o liră din aur; scutul este timbrat cu o coroană murală cu un singur turn crenelat.
Semnificaţia elementelor însumate:
- brâul undat de culoare argintie face trimitere la râul Teleajen care traversează comuna, iar faptul că este întrerupt semnifică podul de peste Teleajen;
- pana de aur face referire la scriitorii Radu TUDORAN şi Valeriu RÂPEANU, născuţi în Blejoi;
- lira de aur face trimitere la compozitorul Constantin DIMITRESCU, născut la Blejoi, personalitate marcantă a muzicii româneşti din secolul al XIX-lea;
- coroana murală cu un singur turn arată rangul de comună al localităţii Blejoi.

Statutul Comunei Blejoi
Delimitarea şi întinderea teritoriului administrativ al Comunei.
Satele componente, amplasarea şi ierarhizarea acestora, căi de acces.
Capacitatea juridică a Comunei.
Determinarea colectivităţii asupra căreia se exercită autoritatea Consiliului Local şi a Primarului.
Date privind înfiinţarea comunei, prima atestare documentară, evoluţia istorică.
Autorităţile administraţiei publice locale, sediul acestora.
Date privitoare la principalele instituţii din domeniul educaţiei, culturii, asistenţei sociale,
sănătăţii, presei, radioului, televiziunii şi altele asemenea....

 

Fiii satului

Radu Tudoran

Constantin Dimitrescu
Valeriu Râpeanu
Cetățeni de onoare

Ion Vasilescu

Vasile Vasilescu
Adrian Diaconu
Maria Nicolae
Marian Dumitru
Religie
La Blejoi, oamenii au învăţat de la moşii lor să ţină dreaptă credinţa în Hristos, tot aşa cum au ţinut-o toţi voievozii mari ai neamului şi românii adevăraţi. Comunitatea satului este şi comunitatea bisericii pentru că, “la ţară”, ciclul familial - naşterea, nunta, moartea - s-a împletit cu viaţa spirituală, cu ciclul calendaristic al tradiţiilor şi obiceiurilor populare, chiar înainte de ridicarea primei biserici pe meleagurile noastre (1732 este anul când s-a clădit o bisericuţă din lemn cu hramul “Naşterea prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu”).
Astăzi, deşi Blejoiul respiră “aer de oraş”, oamenii au rămas credincioşi. Viaţa religioasă este organizată şi îndrumată în comunitatea noastră în jurul celor două aşezăminte de cult - Biserica cu hramul “Naşterea Maicii Domnului” şi “Sfânta Parascheva” din satul Blejoi şi Biserica cu hramul “Sfântul Dumitru” din satul Ploieştiori.
Învățământ / Cultură

Carte „s-a făcut” încă de acum aproape două veacuri. Primii învăţători au fost Ion STOICA, la Şcoala din satul Ploieştiori (aici învăţau şi copiii din satul Ţânţăreni) şi Dimitrie RONCESCU, la Şcoala din satul Blejoi. „Localul” şcolii era o clădire rece, cu doar trei încăperi, unde se înghesuiau vreo 200 de elevi. Dascălii ştiau însă să „încălzească” sufletele copiilor. Dascăli buni, dar şi elevi silitori şi merituoşi pentru că, la Blejoi, şcoala a fost leagănul copilăriei pentru Radu Tudoran şi Valeriu Râpeanu.
Instituţiile de învăţământ şi cultură - două şcoli, trei grădiniţe şi un cămin cultural - arată cu totul altfel astăzi. Clădiri cu arhitectură modernă (Grădiniţa cu program prelungit de la Ploieştiori este considerată de oficialii din Ministerul Educaţiei ca una dintre cele mai frumoase din mediul rural), cu spaţii generoase, dotate şi utilate cu tot ce le trebuie pentru ca procesul educaţional să se desfăşoare în condiţii normale. Dascăli buni sunt şi astăzi. Şi copii merituoşi, la fel. Cu rezultate excelente la olimpiadele şcolare (Ioan POPA - faza naţională la geografie) sau cu apariţii publicistice (Alexandra IONIŢĂ cu volumul de poezii „Întâlnire”).
La fel de bogată în evenimente este şi activitatea de la Căminul Cultural „Geo Bogza”. Prelegerea preşedintelui Ion ILIESCU sau prezenţa actorilor Ion BESOIU şi Ion DICHISEANU - tandemul Anton Lupan şi Pierre Vaillant din filmul de mare succes „Toate pânzele sus” - la premiera teatrală cu acelaşi nume pusă în scenă de copiii de la şcolile din comună, sunt doar două „clipe”, trăite la intensitate maximă, din viaţa culturală a Blejoiului.

Galerie foto
 




Puteţi citi în numărul curent al ziarului, despre evenimentele din comună.

Strategia Locală de Dezvoltare Durabila a Comunei Blejoi
2015-2020